Despre invidie

”invidia-i o lauda, ura – un omagiu!”
Oare?
*
In cel mai bun caz, invidia poate fi antractul spiritului de concurenta.
Restu-i galagie!

*
Notiunea asta nu rezoneaza cand e vorba de lumi diferite.
Ca sa invidiezi iti trebuie un numitor comun de raportare – adica sa ocupi acelasi palier cu obiectivul ..ala dintre gamaliile voodoo!
Nu-l poti invidia pe boss-ul companiei la care lucrezi.
In schimb te-ar putea intriga foarte tare ”incompetenta” managerului tau direct – care initial ti-a fost un simplu coleg.
Fireste e vorba de ghinionul tau, ghinion ce lui i-a conturat norocul.
hmm, iata cum invidia devine ..superstitie! :))

Un alt tip de fabula!

 … adica un banc !
Greierele e dojenit la fiecare luna de furnica ce muncea din greu sa-si faca provizii pentru iarna :
 – Nu faci nimic toata ziua. Doar te dai mare artist.  Las’ ca vine ea iarna, sa te vad atunci !
Timpul trece – in prag de iarna, prin fata musuroiului trece greierele la volanul unui ”mert”.
Furnica se minuneaza :
 – Ce-i cu tine greiere, vad ca te-ai ajuns ! Cum naiba …
 – Furnicuto, masina-i doar un avans dintr-un contract cu ministerul (…)  pe care ma duc acum sa-l semnez … la Paris !
A stat furnica putin sa mediteze, dupa care i-a spus :
 – Auzi greierasule, am si eu o rugaminte. Daca-l intalnesti acolo pe unu La Fontaine parca –  te rog sa-i spui din partea mea ..ca-mi bag picioarele in fabula lui!

Cui prodest

A crezut ca o sa se schimbe ceva!
Nu s-a schimbat nimic!

A sperat ca logica bunului simt va triumfa!
”Vae victis”

 A indreptat aratatorul spre incoerenta administrativa!
”Incoerenta”  i-a aratat mijlociul!

A adunat toate deraierile decizionale ale administratiei, le-a facut pachet, le-a pus o eticheta si a incercat sa se detaseze de ele incercand sa-si conduca afacerile cinstit si fara compromisuri ! 
  Dat fiind faptul ca avea parteneri de afaceri din tari unde economia are reguli bine stabilite – acest lucru traducandu-se si printr-o mare sensibilitate la factorii externi generati de criza – a avut nesansa sa constate pe propria-i piele, ce schimbari majore pot surveni la orice fluctuatie de indici!
Macar ca acest lucru i-a servit ca punct de referinta, dandu-si astfel seama de incompatibilitatea paradigmelor economice!

 Atunci a avut convingerea ca multi dintre cei ce sunt in varf – luand decizii gresite, de fapt se joaca cu chibriturile!
A sperat ca poate … daca mai are putina rabdare …cine stie?
Dar si-a dat repede seama – chibriturile erau ude!

 In cele din urma – scarbit, a spus:   la mine-n tara n-am niciun viitor, e timpul s-o tai!

                                *
 Drum bun Minitule !      http://minitu.wordpress.com/2009/05/26/detasare/

Neintelegatorul !

Rulez spre aeroportul Otopeni.
Clientul, un cetatean austriac cu treburi prin programele de dezvoltare, este foarte intrigat la vederea atator masini luxoase ce sunt cam peste tot in drumul nostru :
– Nu inteleg, eu am un salariu destul de mare comparativ cu media din tara dumneavoastra. Si totusi n-as cumpara o astfel de masina scumpa.  

Ce sa-i spun ?
Ca p-aici imaginea personala e exacerbata la modul cel mai grotesc ?
Ca pe multi ”reusitori” ii intereseaza foarte mult parerea aproapelui intr-un feedback in care ”invidia e o lauda, iar ura-i un omagiu” ?!
Nu cred c-o sa-nteleaga !

                              *

Poate ca in urmatorii ani, multi din noua ”lume buna” isi vor da seama ca nu  e mare scofala sa stapanesti ditamai SUV-ul greu de manevrat in traficul din ce in ce mai aglomerat.
Imaginea promovata ostentativ ce se vrea dezideratul celor visatori, n-o sa mai aiba acelasi impact.
Pentru ca multi ”admiratori” isi vor da seama ca-i mai bine sa traiasca in viata lor personala nu in invidia vulpii uitandu-se la struguri !
La finalul acestei  ”povesti de tranzitie” cand vor exista paturi sociale bine definite, cu siguranta altele vor fi criteriile de apreciere.