Cersetori atipici

Mi-a placut un articol de pe   http://gabenro.wordpress.com/  din care sub titlul ”Ogilvy – sunt orb” redau un fragment : ”Cred ca ati auzit cu totii de Ogilvy (…) So, se zice ca pe un pod statea un cersetor cu un carton pe care scria ”Sunt orb. Va rog ajutati-ma”  Deci apare al meu (Ogilvy) ia cartonul omului si scrie pe el. E primavara, deasupra textului cu ”sunt orb. Ajutati-ma.” Si dupa aceea toata lumea a început sa îi dea omului bani.” ………………………………………………………………………………………….. Mi-am permis ca la postarea colegului de blogosfera sa comentez si eu : Notiunea de  ”primavara”  induce starea de fresh, de schimbare, toate astea in contrast cu neputinta orbului de a se bucura la randu-i in mod asemanator cu ceilalti semeni – deci sentimentul de compasiune era inevitabil ! Ogilvy a urcat pe un alt registru raportarea emotionala, si implicit a extins-o ! (aici sunt mici schimbari ale frazarii din comment, dar ideea e aceiasi) *** Exista o mare varietate de moduri in care se cerserste, la baza fiind vorba de arta de a starni compasiunea. (hm,  arta !) Cu cat mai abil se induce ideea ca persoana in cauza nu-i deloc vinovata de postura in care se afla, cu atat mai mari sunt sansele de reusita ! *** Mi-aduc aminte cum imediat dupa ’89 prin metrou isi facuse aparitia o ”profesionista” ce avea un discurs neobisnuit cu care gadila orgoliului conjuctural al maselor : – Popor luminat la dumneavoastra, ce-a reusit sa scape de tiran… (vorbea la persoana a doua, adica se delimita de curajul si inteligenta celor vizati punandu-se in postura de umil observator pe care soarta l-a pus intr-o situatie ingrata – prin asta menajand totodata si susceptibilitatile marunte ce n-ar fi fost de acord cu folosirea oalei comune, adica a pluralului de la persoana intai) – Fie ca d-aici inainte prosperitatea sa salasuiasca in casele voastre …. Aceste cuvinte ”d-aici inainte, prosperitate” aveau darul de a sugera viitorul despartit irevocabil de trecut, viitorul in care targetul profesionistei deja vizualiza covrigii din cozile cateilor – deci la naiba cu trecutul, cu prezentul, cu cateva bancnote … Probabil ca nici nu stia carte, dar la modul ”sociologic” in care gandea, cred c-ar fi dat clasa si-n ziua de azi multor absolventi ai facultatilor de profil, cu denumiri socio-bombastice ! ***

Anunțuri

Neintelegatorul !

Rulez spre aeroportul Otopeni.
Clientul, un cetatean austriac cu treburi prin programele de dezvoltare, este foarte intrigat la vederea atator masini luxoase ce sunt cam peste tot in drumul nostru :
– Nu inteleg, eu am un salariu destul de mare comparativ cu media din tara dumneavoastra. Si totusi n-as cumpara o astfel de masina scumpa.  

Ce sa-i spun ?
Ca p-aici imaginea personala e exacerbata la modul cel mai grotesc ?
Ca pe multi ”reusitori” ii intereseaza foarte mult parerea aproapelui intr-un feedback in care ”invidia e o lauda, iar ura-i un omagiu” ?!
Nu cred c-o sa-nteleaga !

                              *

Poate ca in urmatorii ani, multi din noua ”lume buna” isi vor da seama ca nu  e mare scofala sa stapanesti ditamai SUV-ul greu de manevrat in traficul din ce in ce mai aglomerat.
Imaginea promovata ostentativ ce se vrea dezideratul celor visatori, n-o sa mai aiba acelasi impact.
Pentru ca multi ”admiratori” isi vor da seama ca-i mai bine sa traiasca in viata lor personala nu in invidia vulpii uitandu-se la struguri !
La finalul acestei  ”povesti de tranzitie” cand vor exista paturi sociale bine definite, cu siguranta altele vor fi criteriile de apreciere.

Neutralitati …asemenea!

 

 Un cuplu de varsta a doua, mai de prin alte parti ale tarii – da cu intrebatul despre locul de unde pleaca autocarele spre …
 Asist astfel la raspunsul binevoitor a unei batrane paupere, ce se chinuie sa le desluseasca drumul corect spre autogara de unde pot lua masina spre ..
 Vocea ei are inflexiuni isterice (probabil a consumat mult timp alcool de proasta calitate) gesturile-i sunt exagerate (semn ca nu prea e obisnuita sa fie luata-n seama)
Acest comportament nu ofera credibilitate afirmatiilor, cu toate ca.. spune adevarul!
In schimb este ascultat cu atentie un domn ce tocmai trecea p-acolo – imbracat la patru ace, si afisand siguranta atotstiutorului, le arata acelor nestiutori … un drum gresit !
Las lucrurile sa se desfasoare-n voie, nu intervin!
Nu vreau sa-i spun domnului ca-i un magar – s-ar putea sa-mi fie client!
Nu vreau nici sa confirm spusele babei – chiar daca are dreptate, cui-i pasa?
Si in definitiv n-am prea auzit de … pacatul neutralitatii – exact la fel ca si cei de prin ”societatea civila”

Pe campie !

Abordare

Observ de multe ori egoismul unora.
Ii inteleg intr-un fel !
Atunci cand esti preocupat sa-ti plangi de mila, cand soarta te loveste … poate meritat – nu prea-ti mai vine sa te uiti imprejur.
Esti prea preocupat de ce ti se-ntampla tie.
 Dar din momentul in care dobandesti un oarecare confort psihologic, e pacat sa persisti intr-un individualism ieftin.

 Am devenit altruist – aseara am renuntat la gandul c-am sa primesc inapoi suma de bani imprumutata cuiva, in urma cu … opt ani  !

Psihologie … aplicata !

”de la sublim la ridicol nu-i decat un pas”
isi spuse  ”artistul” tropaind prin fata oglinzii !

  Sunt unii oameni care chiar daca inainteaza in varsta, raman cantonati intr-un anume segment de timp.
Parca le e frica sa se maturizeze.
Nu realizeaza ca odata cu trecerea timpului, viata trebuie privita dintr-o perspectiva cu mult mai responsabila.
Nu realizeaza ca modul de relationare din vremea tineretii, nu se mai potriveste cu o anumita varsta care necesita un comportament matur.
Sunt depasiti.
Si astfel se trezesc singuri !

 Inteleg totusi despre ce e vorba, apreciaza corect circumstantele – dar atat !
 Cand e vorba de implicarea comportamentala, pur si simplu se copilaresc !
Iar atunci distoneaza.
Si astfel ajung niste ”neintelesi”
 Pentru ca nu sunt luati in serios pe cat si-ar fi dorit, se refugiaza in ”tehnica mormaitului in barba”
Din cand in cand, datorita faptului ca in mintea lor se sucucced o gramada de ganduri nerostite, printr-o combinatie aspectata probabil si de hazard, iau nastere  o serie de concepte bizare – unele de-a dreptu idioate, altele … chiar geniale !
Dar nu stiu sa delimiteze.
Pentru ei apa si uleiul dintr-o galeata au aceeasi importanta !
 Daca printr-un noroc, ar fi ocupat vreo pozitie mai pe artistic, probabil tampeniile lor s-ar incadra intr-un capitol excentric !
Dar de regula nu prea se intampla asta.
Hm, ghinion !
 In concluzie :
Singura posibilitate de a face ca astfel de indivizi sa devina utili, ar fi … ecourile!
Adica o revizuire comportamentala permanenta – in functie de reactiile determinate de anumite gafe copilaresti !
Ca la liliecii ce se orienteaza doar prin acest mod !
Un fel de feedback …
 Insa e greu de crezut ca cineva o sa-si piarda timpul scrijelind cuvantul ”ecou” pe vreo bata !