Cui prodest

A crezut ca o sa se schimbe ceva!
Nu s-a schimbat nimic!

A sperat ca logica bunului simt va triumfa!
”Vae victis”

 A indreptat aratatorul spre incoerenta administrativa!
”Incoerenta”  i-a aratat mijlociul!

A adunat toate deraierile decizionale ale administratiei, le-a facut pachet, le-a pus o eticheta si a incercat sa se detaseze de ele incercand sa-si conduca afacerile cinstit si fara compromisuri ! 
  Dat fiind faptul ca avea parteneri de afaceri din tari unde economia are reguli bine stabilite – acest lucru traducandu-se si printr-o mare sensibilitate la factorii externi generati de criza – a avut nesansa sa constate pe propria-i piele, ce schimbari majore pot surveni la orice fluctuatie de indici!
Macar ca acest lucru i-a servit ca punct de referinta, dandu-si astfel seama de incompatibilitatea paradigmelor economice!

 Atunci a avut convingerea ca multi dintre cei ce sunt in varf – luand decizii gresite, de fapt se joaca cu chibriturile!
A sperat ca poate … daca mai are putina rabdare …cine stie?
Dar si-a dat repede seama – chibriturile erau ude!

 In cele din urma – scarbit, a spus:   la mine-n tara n-am niciun viitor, e timpul s-o tai!

                                *
 Drum bun Minitule !      http://minitu.wordpress.com/2009/05/26/detasare/

Simple ganduri

Cu ceva timp in urma citeam pe un blog de top despre capacitatea anumitor oameni de a cuprinde diferite situatii conjucturale intr-un  ”big-picture”
 Stau si ma-ntreb – care politician autohton ar putea privi astfel lucrurile?
Nu prea vad pe nimeni care sa iasa din ingustul interes partinic ce confera putere si avantaje personale.
Lipsesc capacitatile cultivate in spiritul anumitor principii, ce-ar putea da masura unei personalitati, capabile de viziuni cu adevarat largi – de perspectiva!
Poate ca tocmai d-asta cancelariile puternice ne cautioneaza doar la nivel de protocol!
Trambitate realizari … pe hartie fotografica!

Simboluri …sisteme!

 Vad un documentar la tv.in care e vorba de uciderea unui soldat german in timpul eliberarii  Parisului.
E deja mort. Dar multimea continua sa-l loveasca. Sa-l scuipe! Cu ura! Cu patima! Tot ce s-a indurat in perioada ocupatiei, toata revolta  acumulata – acum se revarsa eruptiv asupra soldatului.
De fapt el nu este altceva decat un simbol al invadatorului.
Oamenii astia nu lovesc omul ci simbolul.
Poate ca neamtul n-ar fi vrut sa se afle acolo.
Poate ca era un pacifist convins si fara voia lui a reprezentat acest simbol, care in cele din urma i-a scurtat viata. Cum iau nastere astfel de simboluri?
Cum se nasc uraganele?……………………………………………………..Anumite vip-uri prinse cu cioara vopsita nu pot suporta ideea de vinovatie.
Obisnuiti fiind sa fie reprezentativi in arealul lor, sa se considere niste simboluri in ale smecheriilor reusite, uneori se-ntampla ca sunt supusi oprobiului public.
Acest lucru constituie un adevarat soc pentru ei!
Sunt revoltati!
Pentru ca ei isi raporteaza faptele la ”cei ce arunca primii cu piatra”.
Nu la justitie!
Nu la simbol!
*