Despre invidie

”invidia-i o lauda, ura – un omagiu!”
Oare?
*
In cel mai bun caz, invidia poate fi antractul spiritului de concurenta.
Restu-i galagie!

*
Notiunea asta nu rezoneaza cand e vorba de lumi diferite.
Ca sa invidiezi iti trebuie un numitor comun de raportare – adica sa ocupi acelasi palier cu obiectivul ..ala dintre gamaliile voodoo!
Nu-l poti invidia pe boss-ul companiei la care lucrezi.
In schimb te-ar putea intriga foarte tare ”incompetenta” managerului tau direct – care initial ti-a fost un simplu coleg.
Fireste e vorba de ghinionul tau, ghinion ce lui i-a conturat norocul.
hmm, iata cum invidia devine ..superstitie! :))

Anunțuri

Pestilentiala

… Inspirat din bizarele obiceiuri ale cainilor mai din vest ce-si scot stapanii la plimbare, numai daca acestia sunt inarmati cu lopatica si punguta !

  Cainele vecinului de la et.1 – nu conteaza cine e, cu ce se ocupa, de ce se ocupa (vecinul, nu cainele) isi goleste tacticos intestinul exact pe mijlocul trotuarului din fata blocului.
Dupa care ii este examinat atent dosul (al cainelui desigur !)
M-astept ca din clipa-n clipa sa-l si miroasa (hm, stapanul cred !) 
Privirea aceea ingaduitoare plina de bunatate – specifica anumitor iubitori de animale – cauta alta privire plina de bunatate la fel de specifica, cu care sa rezoneze-ntr-un :
 “Saracul, a fost cam constipat azi”
Dar negasind-o isi continua amandoi plimbarea – foarte atenti insa sa nu calce in proaspatul “noroc” .
 Intr-un jogging “seven o’clock” vecinul de la 9 – noua e sigur, ca astia alearga conform trendului : treining, gluga, CD portabil cu  “miscati-va in limba engleza fara profesor” – adancit in studiu, nu observa ca tocmai a devenit “norocos”
O sa realizeze asta ceva mai tarziu, in casa – cu care ocazie va exersa si-n engleza de cartier …
 
Doamne, cat se poate vorbi despre ”rahat”