Cui prodest

A crezut ca o sa se schimbe ceva!
Nu s-a schimbat nimic!

A sperat ca logica bunului simt va triumfa!
”Vae victis”

 A indreptat aratatorul spre incoerenta administrativa!
”Incoerenta”  i-a aratat mijlociul!

A adunat toate deraierile decizionale ale administratiei, le-a facut pachet, le-a pus o eticheta si a incercat sa se detaseze de ele incercand sa-si conduca afacerile cinstit si fara compromisuri ! 
  Dat fiind faptul ca avea parteneri de afaceri din tari unde economia are reguli bine stabilite – acest lucru traducandu-se si printr-o mare sensibilitate la factorii externi generati de criza – a avut nesansa sa constate pe propria-i piele, ce schimbari majore pot surveni la orice fluctuatie de indici!
Macar ca acest lucru i-a servit ca punct de referinta, dandu-si astfel seama de incompatibilitatea paradigmelor economice!

 Atunci a avut convingerea ca multi dintre cei ce sunt in varf – luand decizii gresite, de fapt se joaca cu chibriturile!
A sperat ca poate … daca mai are putina rabdare …cine stie?
Dar si-a dat repede seama – chibriturile erau ude!

 In cele din urma – scarbit, a spus:   la mine-n tara n-am niciun viitor, e timpul s-o tai!

                                *
 Drum bun Minitule !      http://minitu.wordpress.com/2009/05/26/detasare/

M-am lasat de fumat – 1

ziua 1

Dimineata cand ma trezesc, intr-un prim impuls  intind mana spre noptiera unde altadata ( hm, altadata – ce rezonanta are cuvantul asta in contextul d-acum)  se afla pachetul de tigari.
IncA nu realizez ce se-ntampla, de ce nu mai e pachetul acolo.
A, ba da, gata, mi-am amintit!

Si de bine ce mi-am amintit, parca ma cuprinde frica ca n-am sa-mi pot respecta decizia!
Ani de zile, plamanii au fost intoxicati cu nicotina, in ultimul timp ajunsesem la 2 pachete pe zi.
Asa ca nu-i usor lucru sa ma confrunt cu … umbra obiceiului!

Incep sa simt un gol in cosul pieptului care se videaza din ce in ce mai mult.
E naspa.
Simt o dorinta irezistibila de a merge la chiosc, doar asa ..sa-mi cumpar niscai ziare!
Las’ ca ai net-ul, parca-mi sopteste o voce interioara!
E aceeasi voce pe care, cu ani in urma, ascultand-o… m-am apucat de fumat!

Initial ma gandesc sa-mi mut gandurile de la acest drog, dar parca prea m-as simti alunecos apeland la astfel de subterfugii ieftine
Asa ca ma imbatosez intr-o confruntare cu mine insumi:
 ”NU MAI VREAU SA FIU DEPENDENT DE ACEST VICIU!”
Aproape ca racnesc cuvintele astea, care sa fiu sincer … m-au impresionat!
Deci functioneaza si stilul asta, mai pe autosugestie.
Deocamdata am castigat o batalie

Dar nu si razboiul!