Alb si negru!
Intr-un cadru ”bidimensional” multi isi traseaza tot felul de repere conformiste.
Sunt tentati sa judece dupa norme rigide de echivalare – si atunci lucrurile pe care nu le-nteleg sunt conotate in limita ”bun-rau”
Totul e polarizat pe extreme.
Fara complicatii.
Se simt mai in siguranta erijandu-se in neutralitatea punctului de referinta dintre ”extremele” dulce si sarat – care in opinia lor sunt antonime!
……………………………………………………………………………………………………..
Indraznela de a visa!
Stateam de vorba cu un taximetrist pe care-l stiam foarte calculat (asta ca sa ma exprim cu eleganta!) si care-mi descria niste vise d-ale lui … extrem de limitate!
– Consideri ca astea-s simple fantezii sau sunt lucruri pe care crezi ca le vei realiza candva, l-am intrebat?
– In (…) mea – normal ca sunt doar vise, mi-a raspuns razand!
– Pai atunci daca tot visezi, de ce n-o faci ca lumea?
– !
*
Din acest scurt dialog am concluzionat:
”SUNT UNII ATAT DE MESCHINI INCAT SI ATUNCI CAND VISEAZA AU FRANA DE MANA TRASA!”
Acum vreo doua zile am descoperit pe un blog ca Paler a spus aceeasi idee, insa-ntr-un limbaj mult mai elevat.
Deci atunci cand eu ma chinuiam sa comprim intelesul dialogului de mai sus, gandul asta deja era zugravit!
ps:
Cei care n-au simtul umorului la astfel de interferente … s-o ia ca pe-o gluma!
Ganditor de Hamangia 