Vazute

  criza !

  la intrarea din statiile de metrou in scrumierele care altadata erau pline cu tigari fumate pe jumatate,  acum se vad doar chistoace consumate pan-la filtru !

  …………………………………………..
Sesiune

 acum in plina stresiune multi studenti cocheteaza cu ”Doamne ajuta”
Am intalnit unul care avea o cruce mare atarnata de gat,  pirogravata   ”pentru engleza”

  ………………………………..

M-am lasat de fumat – 4

Traficul e cel obisnuit…
Toti nebunii au carnet!
Iar in balamucul asta, eu mi-am gasit sa ma las de fumat!
E destul de greu sa faci pluta intr-o apa ticsita cu crocodili!

.

M-am apucat de mancat seminte!
Cica-s mai sanatoase decat tigarile.
Cu dexteritatea decojirii lor stau mai prost, dar totul se-nvata.
Am cronometrat: fix 6 secunde imi ia pana decortichez o ”bomboana agricola”.
Cu un oarecare exercitiu poate-mi imbunatatesc timpii.
Se spune ca semintele contin substante care ajuta la IQ
Cand am s-ajung la doua pe secunda, s-ar putea ca la vreo ”cursa de aeroport” sa las naibii cheile in contact … si sa ma imbarc spre Roma!

.

……………………………………………………………………………………………………

.
Teribilisti grabiti croseteaza coloane intregi de masini.
 Rafale de injuraturi!
La semafor, un client mai ”sensibil” din dreapta mea, se gaseste sa-i faca observatie unui astfel de ”pilot”
E destul de dificil sa reproduc raspunsul…in urma caruia omul meu sufocat de indignare, da sa noteaze numarul masinii…
 Realizez repede – tipul e cam de pe alta planeta!
 – Lasati ca nu este nevoie, il temperez eu aratandu-i o camera de supraveghere atarnata pe un stalp, chiar deasupra noastra. Totul s-a inregistrat si o sa-i vina acasa citatia. O sa raspunda penal pentru injuriile pe care vi le-a adresat.
 – O ce bine, dar cred c-o sa-mi trebuiasca si un martor. N-ai vrea matale sa…
 – Cu cea mai mare placere, dar n-are rost. In cadrul politiei lucreaza acolo in laboratoare ”cititori pe buze” care cu siguranta vor descifra abjectele cuvinte ce v-au fost adresate! Vor scrie un raport complet in care …
Omul e super-incantat:
 – Ce-nseamna dom’le tehnologia asta!

.

……………………………………………………………………………………………………….

.

 Stationez pe langa Gara de Nord.

Un provincial ce probabil vine dintr-un loc in care populatia e mai rarefiata, ma abordeaza cu:
  – Puteti sa-mi spuneti si mie unde e OTV-ul?
  – Sigur, dar nu doriti sa urcati in taxi?
  – Aaa, nu ca merg pe jos. Acum il gasesc acolo pe domnul Diaconescu?
  – … ?!?
  – Am sa-i spun ceva foarte important!

Hm, asta ma cam provoaca sa fiu … Mitica:
  – A, pai daca-i important …stai sa-l sun pe Lazarus!
  – Stiti, as vrea sa vorbesc numai cu Diaconescu, asa intre patru ochi!
  – Bine, doar cu…dar iata ca nu raspunde. Are telefonul inchis. Uite cum facem. Ia-o matale usor inainte, apoi la (…) mergi vreo (…)  Intre timp eu iau legatura cu OTV-ul si le spun de dumneata!
  – Multam! Ma cheama Vasile!
  – Drum bun, mai Vasile!

.
Ma tot intreb: cine a facut misto de cine?
Duc reflex mana la buzunarul unde ALTADATA imi tineam tigarile …

M-am lasat de fumat – 2

 

Ziua 2

Fara sa am studii in psihologie, consider ca daca la fiecare om diferenta dintre ce-ar trebui sa faca si ceea ce face efectiv – devine neglijabila,  atunci se formeaza acea autodefinire din perspectiva careia sensul vietii capata alte semnificatii.
Dispare acel sentiment de ”autointelegere culpabila” ce genereaza duplicitatea, adica dispare obstacolul care impiedica exprimarea libera a eu-lui in armonie cu inconjuratorul.

Si iata cum peste noapte, caut si eu sa-mi micsorez distanta dintre teoria dezideratului si practica proastelor deprinderi.
Pentru inceput asa ca-ntr-un fel de antrenament mi-am fixat obiective mai domestice relativ usor de atins, pe care n-am cum sa le ratez!
Primul e asta cu fumatul.

Chiar daca am un job care-mi ofera zilnic cate-o caruta cu stres, m-am obisnuit!
In ultimele ore, intr-un reflex, de multe ori am intins mana spre locul unde ALTADATA era pachetul cu tigari.
Insa gestul asta mi-amintea instant  ca …eu sunt seful!

Si trebuia sa corespund!

M-am lasat de fumat – 1

ziua 1

Dimineata cand ma trezesc, intr-un prim impuls  intind mana spre noptiera unde altadata ( hm, altadata – ce rezonanta are cuvantul asta in contextul d-acum)  se afla pachetul de tigari.
IncA nu realizez ce se-ntampla, de ce nu mai e pachetul acolo.
A, ba da, gata, mi-am amintit!

Si de bine ce mi-am amintit, parca ma cuprinde frica ca n-am sa-mi pot respecta decizia!
Ani de zile, plamanii au fost intoxicati cu nicotina, in ultimul timp ajunsesem la 2 pachete pe zi.
Asa ca nu-i usor lucru sa ma confrunt cu … umbra obiceiului!

Incep sa simt un gol in cosul pieptului care se videaza din ce in ce mai mult.
E naspa.
Simt o dorinta irezistibila de a merge la chiosc, doar asa ..sa-mi cumpar niscai ziare!
Las’ ca ai net-ul, parca-mi sopteste o voce interioara!
E aceeasi voce pe care, cu ani in urma, ascultand-o… m-am apucat de fumat!

Initial ma gandesc sa-mi mut gandurile de la acest drog, dar parca prea m-as simti alunecos apeland la astfel de subterfugii ieftine
Asa ca ma imbatosez intr-o confruntare cu mine insumi:
 ”NU MAI VREAU SA FIU DEPENDENT DE ACEST VICIU!”
Aproape ca racnesc cuvintele astea, care sa fiu sincer … m-au impresionat!
Deci functioneaza si stilul asta, mai pe autosugestie.
Deocamdata am castigat o batalie

Dar nu si razboiul!