M-am lasat de fumat – 5

 

ciudat !
Astazi m-am trezit c-o pofta de viata de invidiat
Aerul pe care-l respir parca a prins consistenta
Ma simt mult mai vioi
Nu-mi vine sa cred ca in numai 5 zile ceva s-a schimbat
E adevarat ca inca sunt tributar unui reflex ce s-a automatizat in timp, dar scap eu de el…
Ma simt din ce in ce mai detasat de acest viciu
Totul porneste de la creier
O motivatie puternic constientizata, intr-un exercitiu de vointa
De fapt aici e vorba de SCHIMBARE
E in firea omului ca din cand in cand sa-si doreasca o schimbare, problema e daca stie sa-si traduca eficient acel ”just do it ”

M-am lasat de fumat – 1

ziua 1

Dimineata cand ma trezesc, intr-un prim impuls  intind mana spre noptiera unde altadata ( hm, altadata – ce rezonanta are cuvantul asta in contextul d-acum)  se afla pachetul de tigari.
IncA nu realizez ce se-ntampla, de ce nu mai e pachetul acolo.
A, ba da, gata, mi-am amintit!

Si de bine ce mi-am amintit, parca ma cuprinde frica ca n-am sa-mi pot respecta decizia!
Ani de zile, plamanii au fost intoxicati cu nicotina, in ultimul timp ajunsesem la 2 pachete pe zi.
Asa ca nu-i usor lucru sa ma confrunt cu … umbra obiceiului!

Incep sa simt un gol in cosul pieptului care se videaza din ce in ce mai mult.
E naspa.
Simt o dorinta irezistibila de a merge la chiosc, doar asa ..sa-mi cumpar niscai ziare!
Las’ ca ai net-ul, parca-mi sopteste o voce interioara!
E aceeasi voce pe care, cu ani in urma, ascultand-o… m-am apucat de fumat!

Initial ma gandesc sa-mi mut gandurile de la acest drog, dar parca prea m-as simti alunecos apeland la astfel de subterfugii ieftine
Asa ca ma imbatosez intr-o confruntare cu mine insumi:
 ”NU MAI VREAU SA FIU DEPENDENT DE ACEST VICIU!”
Aproape ca racnesc cuvintele astea, care sa fiu sincer … m-au impresionat!
Deci functioneaza si stilul asta, mai pe autosugestie.
Deocamdata am castigat o batalie

Dar nu si razboiul!

pink floyd

Trezire; incet incet, functiile cerebrale se cupleaza cu realitatea, reinstalandu-se memoria unui ieri, speranta unui maine. Intr-un flash asociativ zaresc atarnata pe scaun lesa grijilor de azi. La radio se aude o piesa din alte vremi  ”The Wall” amintindu-mi de clipul in care defilau cadentat niste unelte – tarnacoape cred – avand un mesaj avertisment ce n-a fost luat in seama atunci. Se anticipa viitorul in care traim azi – viitorul in care oamenii, in schimbul specializarii, robotizarii, si-au incarcerat  ”eu-l”  in ignoranta. Update pe basic instinct. La ce bun sa mai gandesti daca nu-ti foloseste la nimic? Neavand corespondenta vei fi izbit doar de ecouri viciate. ”Hei, teacher leave the kids alone” se aude din difuzor. Prea tarziu baiete. Elevii de-atunci deja conduc lumea. In fata oglinzii imaginea-mi reflectata n-are nici o legatura cu vreun tarnacop. Totusi trebuie sa ma armonizez cu sistemul. Incruntare. Mda, parca incep sa disting ceva amorf ce seamana a topor.Insa zidurile care incep sa se contureze odata cu forma, nu sunt ale mele …