Dimineata cetoasa.
Clientul e in dreapta soferului.
Cateva replici intr-un dialog, doua-trei accelerari, o frana usoara – lucruri simple, care insa pe el il determina sa ma priveasca atent:
– Tu nu esti taximetrist!
– Asta-i buna, pai atunci ce naiba sunt?
– Nu stiu, dar taximetrist nu esti sigur!
Hm, omul e sigur pe el!
– Ai lucrat cumva pe la vreun stab ceva, pe la vreo ambasada?
– !
– In special pe acolo vezi soferi care conduc ”la pahar”
– Tot nu pricep!
– Exista legenda ca un sofer de vip conduce atat de lin, incat nu varsa nicio picatura dintr-un pahar plin cu apa, pus pe bord!
– Aha, va referiti la faptul ca nu smucesc masina – pai e simplu, anticiparea locului in care o sa fiu peste 3-10 secunde face inutila bruscarea comenzilor! E valabil pentru oricare conducator atent la trafic!
– Hai, lasa modestia!
– Ceea ce ma surprinde e ca sunteti a doua persoana, care-mi remarca modul de conducere! Majoritatea nu observa astfel de lucruri! Acum daca-mi permiteti – de unde stiti chestia cu paharul?
In asteptarea raspunsului care intarzie ceva timp, il ”scanez” in scurt – tunsoare clasica, un inceput de burta, privire patrunzatoare, imbracat ”corect” spatele drept, barbia ridicata, manichiura facuta ca la carte, si mirosul fresh de sapun!
Coroborez observatiile astea cu atitudinea lui militaroasa, cu frazarea scurta si concisa …
Apreciez ca-i putin trecut de 50 de ani!
La anii astia … oare ce grad sa aiba?
– Lasati dom’ colonel, nu mai este nevoie sa-mi spuneti – ma hazardez eu!
Privirea aceea … de fapt laserele cu care-mi pipaie fiecare circumvolutiune …
In cele din urma izbucneste in ras ca la un banc bun – rad si eu!
– S-ar spune c-ai nimerit-o, imi spune inca razand, in timp ce-mi achita cursa!
Il zaresc apoi prin oglinda retrovizoare cum de pe trotuar se uita luuung dupa masina mea ..
Gata, refresh – incep sa ma uit si eu dupa alti clienti … tot luuuung!
Ganditor de Hamangia 