Paharul!

Dimineata cetoasa.
Clientul e in dreapta soferului.
Cateva replici intr-un dialog, doua-trei accelerari, o frana usoara – lucruri simple, care insa pe el il determina sa ma priveasca atent:
– Tu nu esti taximetrist!
– Asta-i buna, pai atunci ce naiba sunt?
– Nu stiu, dar taximetrist nu esti sigur!
Hm, omul e sigur pe el!
– Ai lucrat cumva pe la vreun stab ceva, pe la vreo ambasada?
– !
– In special pe acolo vezi soferi care conduc ”la pahar”
– Tot nu pricep!
– Exista legenda ca un sofer de vip conduce atat de lin, incat nu varsa nicio picatura dintr-un pahar plin cu apa, pus pe bord!
– Aha, va referiti la faptul ca nu smucesc masina – pai e simplu, anticiparea locului in care o sa fiu peste 3-10 secunde face inutila bruscarea comenzilor! E valabil pentru oricare conducator atent la trafic!
– Hai, lasa modestia!
– Ceea ce ma surprinde e ca sunteti a doua persoana, care-mi remarca modul de conducere! Majoritatea nu observa astfel de lucruri! Acum daca-mi permiteti – de unde stiti chestia cu paharul?
In asteptarea raspunsului care intarzie ceva timp, il ”scanez” in scurt – tunsoare clasica, un inceput de burta, privire patrunzatoare, imbracat ”corect” spatele drept, barbia ridicata, manichiura facuta ca la carte, si mirosul fresh de sapun!
Coroborez observatiile astea cu atitudinea lui militaroasa, cu frazarea scurta si concisa …
Apreciez ca-i putin trecut de 50 de ani!
La anii astia … oare ce grad sa aiba?
– Lasati dom’ colonel, nu mai este nevoie sa-mi spuneti – ma hazardez eu!
Privirea aceea … de fapt laserele cu care-mi pipaie fiecare circumvolutiune …
In cele din urma izbucneste in ras ca la un banc bun – rad si eu!
– S-ar spune c-ai nimerit-o, imi spune inca razand, in timp ce-mi achita cursa!

Il zaresc apoi prin oglinda retrovizoare cum de pe trotuar se uita luuung dupa masina mea ..
Gata, refresh – incep sa ma uit si eu dupa alti clienti  … tot luuuung!

Publicitate

”Slalom printre cretini”

Cu nesimtirea te intalnesti de n ori intr-o zi – prin urmare vrei nu vrei, te obisnuiesti cu ea.
N-o mai bagi in seama.
Devine rutina.
Nervii se tocesc intr-o asemenea masura, incat atunci cand cineva simtit se manifesta ca atare, efectiv te pune in incurcatura – oare nu simulaza ?
                                                                             *

Insotind un bolnav, astazi am calatorit cu o salvare.
Situatie de urgenta – sirena, girofar, tot tacamul !
Pan-acum credeam ca-mi pot reprezenta ideea de nesimtire, pan-la forma ei cea mai cronica !
Credeam !
Asta pentru ca nu fusesem niciodata la bordul unei ambulante, de unde nesimtirea unor  ”participanti la trafic” se percepe cu totul altfel.
Parca devine substanta, ajungi chiar sa o pipai !
                                                                              *

Ma uitam la profilul driverului in timp ce croseta de zor stive de idioti ce d-abia catadicseau sa se dea putin la o parte – multi dintre ei chiar vizibil deranjati de sirena ce le bruia conversatiile telefonice.
Concentrarea de pe chipul lui cred c-ar fi contrariat pana si pe psihologii astronautilor de la NASA
Din cand in cand mai scapa cat-un  ” ‘utu-ti …”  abia soptit !  Dar asa, fara patima … doar ca reper !
                                                                                   *

  Oare ce motivatie ar putea avea un sofer d-asta, sa-si asume o asemenea responsabilitate ?
Da, cred ca zic bine – o mare responsabilitate – pentru ca in momentul in care despica traficul, el practic anuleaza celorlalti rutina circulatiei, trebuind sa-si foloseasca la maxim puterea de intuitie, necesara reactiei determinate de schimbarea regulilor obisnuite.
  Un tip d-asta trebuie sa fie atent (si calm) mai ales la lipsa reactiei, adica la nesimtirea din trafic !
  Un tip d-asta trebuie sa fie imun la horcaielile pacientului,
  Un tip d-asta trebuie s-o ignore pe asistenta ce-i transmite telepatic obsesivul ”mai repede”
  Un tip d-asta trebuie sa suporte mai tot timpul urletul sirenei de deasupra, urlet ce-i franjureaza creierii !
  Un tip d-asta poate sa-si ia usor cate-o  ”bataita”  de la niste neanderthali, insuficient informati cu privire la atributiile lui !

  Un tip d-asta merita si el un ”spor de stres” foarte consistent.
  Un tip d-asta are toata admiratia din partea mea !
  Un tip d-asta, oare ce salariu o avea … din partea altora ?

Saptamana Mare

”perpetuum mobile” 

 – Bai nene, sunt blocat in trafic …
 – Mi-am rupt masina intr-o groapa parsiva (aici se pot dezvolta diverse teorii cu microfisuri centrale grabnic astupate, cu roti patrate ce  „e pur si move” prin craterele periferiei)
 – Mi-am luat o frumusete de geaca, de marca.. la 150 de lei.
 – Iepurasul meu – sa nu uiti sa cumperi si niste lumanarele pentru show-ul din baie pe care ti l-am promis…
 – Alo draga, tu pune-o la rece ca eu vin cu mielu’ …
 – Atat sa-mi dea mie Dumnezeu cat te-am ajutat eu pe tine! Ca d-aia n-am!
 – Mergem si noi „acolo”  ne inchinam de 2-3 ori si dupa aia …

…………………………………………………………………………………………………………..

 NOI ASTIA:
– care ne-am obisnuit sa ne autoiertam in fiecare zi
– care respiram, fara sa ne-ntrebam de ce o facem
– care ne invocam ”ingerul de serviciu” doar cand ne e greu
– care cand facem cate o fapta buna, ne si gandim la bila alba, stralucitoare, dintr-o alta dimensiune
– care in noaptea de Inviere, aspirand la „indulgente” mai aprindem cat-o lumanare la „soul wash” ..sa fie acolo..
 NOI ASTIA:
 – care scuipam in sus intrebandu-ne ..de ce sunt inundatii?!

M-am lasat de fumat – 4

Traficul e cel obisnuit…
Toti nebunii au carnet!
Iar in balamucul asta, eu mi-am gasit sa ma las de fumat!
E destul de greu sa faci pluta intr-o apa ticsita cu crocodili!

.

M-am apucat de mancat seminte!
Cica-s mai sanatoase decat tigarile.
Cu dexteritatea decojirii lor stau mai prost, dar totul se-nvata.
Am cronometrat: fix 6 secunde imi ia pana decortichez o ”bomboana agricola”.
Cu un oarecare exercitiu poate-mi imbunatatesc timpii.
Se spune ca semintele contin substante care ajuta la IQ
Cand am s-ajung la doua pe secunda, s-ar putea ca la vreo ”cursa de aeroport” sa las naibii cheile in contact … si sa ma imbarc spre Roma!

.

……………………………………………………………………………………………………

.
Teribilisti grabiti croseteaza coloane intregi de masini.
 Rafale de injuraturi!
La semafor, un client mai ”sensibil” din dreapta mea, se gaseste sa-i faca observatie unui astfel de ”pilot”
E destul de dificil sa reproduc raspunsul…in urma caruia omul meu sufocat de indignare, da sa noteaze numarul masinii…
 Realizez repede – tipul e cam de pe alta planeta!
 – Lasati ca nu este nevoie, il temperez eu aratandu-i o camera de supraveghere atarnata pe un stalp, chiar deasupra noastra. Totul s-a inregistrat si o sa-i vina acasa citatia. O sa raspunda penal pentru injuriile pe care vi le-a adresat.
 – O ce bine, dar cred c-o sa-mi trebuiasca si un martor. N-ai vrea matale sa…
 – Cu cea mai mare placere, dar n-are rost. In cadrul politiei lucreaza acolo in laboratoare ”cititori pe buze” care cu siguranta vor descifra abjectele cuvinte ce v-au fost adresate! Vor scrie un raport complet in care …
Omul e super-incantat:
 – Ce-nseamna dom’le tehnologia asta!

.

……………………………………………………………………………………………………….

.

 Stationez pe langa Gara de Nord.

Un provincial ce probabil vine dintr-un loc in care populatia e mai rarefiata, ma abordeaza cu:
  – Puteti sa-mi spuneti si mie unde e OTV-ul?
  – Sigur, dar nu doriti sa urcati in taxi?
  – Aaa, nu ca merg pe jos. Acum il gasesc acolo pe domnul Diaconescu?
  – … ?!?
  – Am sa-i spun ceva foarte important!

Hm, asta ma cam provoaca sa fiu … Mitica:
  – A, pai daca-i important …stai sa-l sun pe Lazarus!
  – Stiti, as vrea sa vorbesc numai cu Diaconescu, asa intre patru ochi!
  – Bine, doar cu…dar iata ca nu raspunde. Are telefonul inchis. Uite cum facem. Ia-o matale usor inainte, apoi la (…) mergi vreo (…)  Intre timp eu iau legatura cu OTV-ul si le spun de dumneata!
  – Multam! Ma cheama Vasile!
  – Drum bun, mai Vasile!

.
Ma tot intreb: cine a facut misto de cine?
Duc reflex mana la buzunarul unde ALTADATA imi tineam tigarile …

”tristele” unui taxime’trist!

in trafic ..

Sa-mi fie rusine:
– de fiecare clipa traita in zadar (si sunt ale naibii de multe)
– ca am inertia domestica al unui ”e bine si asa”
– ca accept abtibilduri lipite pe ‘’stradivarius” intr-o lautareasca in-cantare
– ca vreau sa treaca repede gri’ul zilei de azi, gandindu-ma la improbabilul roz de maine
– ca am ochi sa vad dar ii tin inchisi …
.

– Alooooo, e verde bhaaaaa ….