In metrou (2)

Mai putini colindatori decat in alti ani
Scaune libere din belsug.
Ma asez.
 Statia Lujerului.
Trei pustulache dau buzna intonand ceva ce-ar vrea sa semene a colind.
”Domn Domn, sa-naltam … ”
Priviri indiferente – nu impresioneaza pe nimeni.
 Politehnica.
Trubadurii isi muta ”talentul” in alt vagon.
Poate c-or sa fie mai norocosi.
 Statia Eroilor.
Isi face aparitia un acordeonist.
Prima incercare ”O ce veste minunata” nu se potriveste prea mult cu zgomotul gandurilor din capul calatorilor.
Incepe o alta piesa.
De data asta da – a renuntat la ipocrizia religioasa a deschiderii de portofele.
E o piesa dintr-aia care se canta pe malul Senei –  care te incarca cu nostalgii romantice – chiar daca n-ai apucat sa le traiesti, vibrezi la ele de parca ti s-ar fi intamplat.
Tipul chiar e talentat – un pusti de 18-20 ani imbracat cu haine de calitate.
Asta inseamna ca nu vrea sa inspire ”sentimente crestinesti”
Deci pe palierul lui omul isi respecta valoarea .
Si bine face.
E una cu acordeonul, pe care-l face sa inspire, sa expire – transformand aerul in unde invaluitoare ! 
Solo-urile claviaturii sunt excelent echilibrate pe basi.
Urmeaza alta piesa in acelasi registru.
Si-inca una !
 – Urmeaza statia Izvor !
Pe cine intereseaza …
Sunete armonioase ce-mi intra prin timpane – ajungand Dumnezeu stie cum, sa ma furnice pe sira spinarii.
 – Urmeaza statia Unirii, peron pe partea stanga.
Gata cu concertul.
Ajungand in dreptul meu, ii palmez o hartie de 10 lei … hm, pret de strapontina !
Inclina capul cu respect – dar nu inspre mine, ci spre coltul de sus al vagonului, unde ecoul catorva note ramase intr-o anume inertie, se stinge incet.

  Hm, ma simt cam profitor !

Publicitate

Intelectuala!

De regula in acceptiunea majoritatii, intelectualul e definit mai mult prin prisma profesiei.
Teoretic se porneste de la premisa ca absolventul unei facultati, s-a deprins cu un mod de gandire pretabil unor responsabilitati ce implica folosirea intensiva a creierului.
In practica insa, s-a ajuns ca impostura generata de diplomele pe banda, sa determine revolta legitima a celor care intr-adevar se incadreaza in baremul valoric a notiunii de intelectual.

S-au ieftinit simboluri, s-au rastalmacit valori, s-au uzurpat statuturi,

Din oricare elicopter ar privi lumea, un intelectual adevarat va fi intotdeauna motivat impotriva imposturii – prin insasi formatia sa!
Asta daca nu cumva e prea obosit!

Corespondente!

 

  Un chitarist ciupeste corzile cu o virtuozitate incompatibila decorului in care se produce – un colt de strada si-o palarie pentru donatii asezata langa el!
Imaginea izbeste imediat prin lipsa entuziasmului – a celui ce-ar fi trebuit sa creada in steaua lui!
Altadata probabil ca iscodea printre privitori, dupa vreo ureche avizata careia sa-i transmita un fel de  ”uite-ma, astept sa fiu descoperit”
Dar trecuse mult timp d-atunci!
Acum aprecierile catorva trecatori nu-l mai incalzesc cu nimic – sunt doar rutina unui job!
Il intereseaza continutul palariei nu aplauzele din timpul ”concertului”
 
                               ………

Intr-o sala de concerte.
O violonista ce executa un solo programat in varianta prescurtata, furata de frumusetea muzicii, ataca forma originala – cea lunga!
O trezeste la realitate colegul de coarde, care in timpul unui ”pizzicato” prelungit ii sopteste:
 – Scurteaza si tu bucata asta, avem si alte treburi –  oricum nu luam mai multi bani!

                              ………..

Tendinte valorice (ale unora desigur !)

”… Heisenberg a  demonstrat ideea ca observatorul prin actiunea sa de observare, modifica starea cuantica a sistemului observat.”

  Vrei sa-ti stii adevarata valoare?
Sa-ncepem.
Cauta sa fii singur intr-o camera.
Ambient – o lumina difuza, muzica linistitoare, o pozitie confortabila intr-un fotoliu – asezat daca se poate, chiar in fata unei oglinzi!

 Relaxeaza-te.
 Zambeste imaginii din oglinda.
 Esti multumit de tine?
 Repet – esti singur si nu te vede nimeni.

 Sa zicem ca o voce venita de aiurea iti propune .. sa-ti bagi un deget in fund pentru 100 de euro!!!
   
  Revoltator!
Sticla argintata de dinaintea ta parca-ncepe sa vibreze.
E-adevarat, nu te vede nimeni, dar totusi …
   
  1000 de euro!

 Parca geamul reflectant din fata incepe sa se abureasca brusc ..
Daca in acel moment incepi sa te gandesti la vreun sortiment de alifie …
De fapt suma asta-i foarte necesara pentru inlocuirea acelei oglinzi ordinare – oricum nu se mai vede nimic prin ea – cu una din cristal, in care sa-ti vezi clar … adevarata valoare!

Ganduri de noapte !

 
  – valoarea fara aplicatie ramane doar la nivel de tendinta latenta
 In acest caz o gramada de potentialitati nu-s altceva decat figuri intr-un  puzzle strict normat dupa criterii straine cadrului unei posibile manifestari valorice !
 Concluzie : valoarea fara ”coate ascutite” e irelevanta !

    ………………………………………………………
  
  ieri pe la 15:30 am ajuns la o concluzie surprinzatoare :
 e mai bine sa ai multi bani, decat sa n-ai !

 Cu ajutorul banilor te poti desprinde de multe probleme care-ti amaresc viata – poti evita uraganele ce-ti muleaza caracterul doar pentru a supravietui, si chiar poti deveni… stoic !

Zece ani fara Iosif Sava !

                                                Zburatorul

                                                     *
 Nu stiu de ce, dar mi s-a facut dor de Iosif Sava !
De ”fundamentalistul muzicii mari”
De omul care in nomenclatorul culturii, a inventat o fisa de post care acum e goala !
 Mi-l amintesc in emisiunilor d-altadata, cu acea delimitare sacra
”dupa Bach … e pauza !”
Dupa care supunea atentiei multe alte registre componistice, carora intr-o traducere elitista le accentua valoarea intrinseca.
 Apoi cobora pe la nivel domestic, insa fara sa-si piarda nimic din aura de apartinator al altei lumi !
Aborda lucruri simple, cotidiene, discutii aprinse cu invitati interesanti
 Astfel ca-mi vorbea si mie, si lu’ vecinu’ Vasile !

 Si iarasi urca pe alte dimensiuni – de data asta luand cu el si o parte din privitori.  Multi fara educatie muzicala, dar avand incorporate native cutii de rezonanta – dornice sa vibreze cu universul !
 Asta n-o putea face oricine !
 
 Pe la acel nivel domestic m-a  ”pacalit” si pe mine – profanul !
La-nceput a fost o simpla curiozitate, dar dupa aia – exact cum actioneaza un drog – mi s-au deschis anumiti receptori care din ce in ce mai nesatiosi se manifestau intr-un sevraj daca uitam sa le aloc saptamanal cate o doza de serata  !

  Azi cand timpul mi-o permite, din cand in cand mai decolez pe cate-o ”Fuga” sau ”Sonata” constient fiind ca pe la nivelul meu, probabilitatea de a ma ciocni cu alti ”zburatori” e minima !
  Daca-ar mai fi trait Maestrul sunt convins ca s-ar fi impus … o conduita preventiva !