Interviul!

– Buna ziua
– Buna ziua, luati loc.
– Multumesc
– Deci dumneavoastra solicitati postul de …
– Da
– Pentru inceput n-am sa insist in detalierea CV-ului.  Pe noi ne-ar interesa indeosebi ca pe langa capacitatea profesionala pe care urmeaza s-o demonstrati – si disponibilitatea pentru program prelungit, atunci cand acest lucru se impune. Desigur, orele suplimentare vor fi platite separat.
– Stiti, nu vreau sa ma dau maret dar de timpul meu nu poate dispune decat Dumnezeu si cu mine! Partea din viata alocata unui astfel de job o consider doar un tribut adus nevoilor primare – trebuie sa mananc, sa ma imbrac si sa-mi platesc facturile – deci nu pot aloca din timpul meu mai mult decat e necesar pentru satisfacerea acestor nevoi. Nu-mi dau libertatea ce-mi mai ramane pentru banii din orele suplimentare! Vreau sa traiesc pentru mine nu pentru altii!
– Ceea ce-mi spuneti ma surprinde – de regula motivatia muncii multora consta in cat mai multi bani. Bani pentru atingerea unor scopuri!  Stau si ma intreb – cum poate fi abordat cineva care n-are o astfel de motivatie? Care nu vrea mai mult decat are?
– Pai genul asta nu prea poate fi abordat ci doar inteles!  De regula e ok. numai atunci cand pentru o astfel de tipologie sensul lui ”a munci” se disipa in ”a trai”. Insa cand menirea nu se potriveste cu job-ul, timpul alocat activitatilor impuse de altii devine foarte calculat.
In rest se pot aborda si respectiv inhama la o tractare prelungita doar cei ce n-au siguranta raportarii corecte la valorile vietii, cei care mereu alearga dupa deziderate – mai mult sau mai putin ieftine – acestea fiind de fapt si hamurile in care sunt prizonieri
– Scuza-ma ca te-ntrerup dar dumneata ..pentru ce ai venit aici?
– !

Vremuri !

La modul general vorbind, nu dau doi bani pe cultura stratificata in informatii seci de prin multe capete tinere.
Pe modul de operare a informatilor, doar conditionat de stimulii domenilor in care se activeaza – intr-o reactie automata la realitatea imediata!
 Multora le lipseste adancimea – acea latura dobandita in urma multelor lecturi – cu care sa interpreteze in profunzime informatia, dupa care s-o aplice intr-un mod original!

…………………………………………………………………………………………….

 Observ o mare diferenta intre cei de scoala veche – in polivalenta sistemului rusesc – si cei din sistemul actualal, sistem ce tinde spre limitarea spectrului complementar  specializarii de baza.
Celor dintai, lectura – cel mai accesibil mod de a evada din realitatea acelor timpuri – le-a dezvoltat o putere de intelegere mai profunda, mai multilaterala!
Noua generatie ca sa tina pasul cu schimbarile rapide, s-a orientat mai mult spre un pragmatism necesar, in care aprofundarea altor domenii e socotita pierdere de vreme daca acest lucru nu este macar tangential cu profesia in care se vrea excelare!
                
                          *

 Aseara am avut o interesanta discutie cu un om care in perioada anilor ’77 – ’83 invata carte intr-un stil mai special.
Elev fiind la scoala 150 a fost printre beneficiarii unui experiment in care s-au infuzat multi bani – totul concretizandu-se in laboratoare complet utilate, dese excursii in RDG, variate programe extrascolare, etc
Noutatea consta in modul de abordare al procesului de instruire – printre altele nu se dadeau teme pentru acasa!
Totul se explica clar in scoala, intr-o interactiune intensiva cu elevii.
Se formase un fel de relatie familiala – de la nivelul cancelariei pana in salile de curs!
Chiar si parintii elevilor incepusera sa se imprieteneasca, sa relationeze – de la schimbul retetelor culinare, vizionarea in grup a unor spectacole, pana la insotirea copiilor in tabere.
Toate astea au fost posibile si datorita unei directoare sufletiste care a reusit sa insufle un nou mod de a privi intr-ale educatiei!

 Ceea ce auzeam era desigur nemaipomenit, dar ma gandesc ca in acea mioritica perioada – cand ne uitam prin dictionare ca sa-ntelegem semnificatia cuvantului ”stres” – acest lucru era mai lesne de infaptuit !
Probabil si pentru ca era un mediu mai nealterat de pseudo…, exista o mai mare densitate de constiinte ce se implinineau prin sculptarea mintilor acelor copii.
 Sunt multi care au reusit in viata tocmai datorita unor asemenea dascali.