Din fotoliu!

Un exemplu clasic intr-ale manipularii – nu-mi mai amintesc pe unde l-am citit, redau doar dupa ureche :

 Din culise interesate razbate un zvon din care reiese ca  …

  – Domnul x a comis o fapta reprobabila!
In prima faza lumea se va intreaba daca acest lucru e adevarat sau fals!

Urmeaza o a doua afirmatie (de intarire): 

 – Domnul x purta in acel moment o cravata noua,  portocalie.

 Apoi imediat, dintr-o alta sursa, cea de a doua afirmatie va fi contrazisa:

 – Nu era portocalie, era o veche cravata rosie!

Din acel moment lumea va dezbate culoarea cravatei, nu insa si veridicitatea primei afirmatii!

Fabula …tot in regie proprie!

 

 Cand eram copil imi placea sa observ lumea animalelor.
Printre altele, urmaream fascinat paianjenul ce-si construia cu meticulozitate plasa lipicioasa, dupa care priveam cu cinismul specific copilariei, cum diferite insecte – dupa o lunga agonie – isi gaseau sfarsitul in acea capcana.
 Spectacolul era dezgustator dar totusi nu interveneam, spunandu-mi ca n-am nici un drept sa ma amestec in legile naturii.
 Intr-o zi, in plasa s-a prins un greieras.
Cri … cri … cri!
 Acum eu nu stiu ce cauta el p-acolo, nu stiu nici daca canta adevarat sau fals – n-aveam finetea auzului setata pentru astfel de nuante!
Cert e insa ca l-am salvat – era totusi un greiere!

Morala: uneori si afonii sunt de treaba! 😉