Albina

(dileme capitaliste!)

– Ie-te-te, se mira albina cand vazu pe raftul supermarketului un borcan plin cu miere!

De fapt nu se mira de mierea pe care o vedea in ambalajul acela frumos, ci de pretul afisat pe el!

– Deci asta-i valoarea muncii mele, se minuna ea!

Ramase putin pe ganduri, apoi trecu brusc in extrema cealalta:

– Adica eu produc valoare si cineva ma ia de fraiera, zumzai ea furioasa!

Intr-un acces de revolta spontana – imaginar, isi baga acul ei de unica folosinta in toate matcile acelor trantori care o exploatau! Dupa care se linisti! Tot spontan! Ca doar era o albina matura!

Facu o socoteala rapida – din cinci borcane d-alea umplute cu miere, ar fi putut sa-si faca un stup numai al ei. Cam cat timp i-ar lua lucrul asta? In orice caz, nu foarte mult. Ca-n paralel ar putea pune si de-o combinatie cu polen, cooptand niste surate cu aceiasi viziune – s-or intelege cumva intre ele.

Deja se imagina in viitor .. Hm, un stup numai al ei! Suna bine! Dar n-o sa fie cam mare plictiseala? Ea singura in ditamai stupul .. Obisnuita sa socializeze intens, s-ar putea sa nu-i priasca singuratatea.

– Ei, s-ajung eu pana acolo si dupa aia mai vad, conchise ea!

Apoi ingandurata:

– Da, dar … cum ajung?

Nu prea stia cum sa … de fapt nu stia deloc! Nici n-avea cum sa stie, pentru ca era doar o albina ..  Si cine naiba a mai vazut … albina arivista?