Din fotoliu!

Un exemplu clasic intr-ale manipularii – nu-mi mai amintesc pe unde l-am citit, redau doar dupa ureche :

 Din culise interesate razbate un zvon din care reiese ca  …

  – Domnul x a comis o fapta reprobabila!
In prima faza lumea se va intreaba daca acest lucru e adevarat sau fals!

Urmeaza o a doua afirmatie (de intarire): 

 – Domnul x purta in acel moment o cravata noua,  portocalie.

 Apoi imediat, dintr-o alta sursa, cea de a doua afirmatie va fi contrazisa:

 – Nu era portocalie, era o veche cravata rosie!

Din acel moment lumea va dezbate culoarea cravatei, nu insa si veridicitatea primei afirmatii!

Legea echilibrului (2)

De regula intr-un stat democratic, interesele partinice orbiteaza intr-un permanent echilibru, in cadrul unui sistem.
 Prin diferite tehnici de imagine indusa diferitelor segmente de populatie, aceste entitati politice antreneaza – si respectiv beneficiaza de – un ”motor” popular ce le propulseaza in diferite ipostaze. Care ipostaze se mai ciocnesc din cand in cand – precum bilele de biliard – insa acest lucru este firesc, prin asta mentinandu-se conceptul de sistem activ.
Astfel se poate mentine echilibrul chiar daca in conjuctura actuala acest lucru e destul de dificil, dat fiind lipsa unor principii (elementele de ghidare la care faceam referire intr-o postare anterioara) 

Acum sa vedem ce se-ntampla cand ”bilutele” in loc sa se ciocneasca – sa-si caute permanent noi traiectorii intru mentinerea acelui echilibru – se absorb una pe cealalta formand o bila mare
In cazul asta nu cumva insasi sistemul va trebui contrabalansat de forte situate in afara lui, intr-o revenire  poate la un alt fel de echilibru ?

 Dar pentru a afla acest lucru, trebuiesc facute niscai sondaje!      😀

Legea echilibrului (1)

La-nceput erau doua blocuri ce orbitau unul in jurul altuia intr-un aparent echilibru,
Cuvantul cheie, dezvoltarea.
In occident aceasta dezvoltare se baza pe concurenta dintre factorii economici cuprinsi in sistemul democratic.
De cealalta parte economia centralizata se raporta exclusiv la deziderate ideologice
Intr-un mers al istoriei, mai mult sau mai putin determinat de terte interese, in blocul comunist s-au produs niste schimbari majore ce-au culminat cu implozia ideologiei – un motor social mult prea uzat, lipsit de combustibilul motivational !

 
Pana la sfarsitul anilor ’90 competitia reala generatoare de progres din cadrul sistemului occidental, intr-o buna masura se raporta concurential si la sistemul totalitar.
Si nu stiu daca gresesc cand afirm ca acest raport concurential – tradus aici intr-un anumit echilibru – a avut un oarecare aport la dezvoltarea cu mult mai rapida a societatii occidentale…

Ihtiologica!

– Hai omule, spune-ti ultimele trei dorinte – zise piranha!

 De ce nu se face si un top al saracilor?
 Pentru ca le-ar fi rusine celorlalti, de la polul opus!
 De fapt am glumit! Nu le-ar fi rusine!
 Pret de o clipa idealizasem eventuale reminescente, d’alea mai pe uman!
 Chestie de umor!
Ziua alegerilor – pescuitul in ape tulburi.
Hei omule, ai grija cui adresezi dorintele alea!

Ceaiul!

In Istambul, daca esti in cautare de niscai suveniruri, cand intri intr-o pravalie musai esti servit cu un ceai!
Esti invitat la aceasta degustare intr-un mod atat de prietenos, incat iti este foarte greu sa refuzi!
In acest caz actul savurarii ceaiului devine un fel de ritual, un fel de legatura sociala – o punte de comunicare, un protocol – in care odata intrat dobandesti calitatea de cumparator sigur!
Caci dupa ce ai acceptat tratatia, ti-ar fi jena sa nu cumperi nimic din pravalia respectiva.
 Se stie ca astfel de comportamente fac parte din tehnica manipularii (parca legea reciprocitatii)
Cu alte cuvinte, aratandu-ti-se consideratie, te simti dator sa corespunzi la randu-ti!

 S-a constatat ca electoratul scarbit de atatea promisiuni neindeplinite, s-ar putea sa nu vina intr-un numar prea mare la vot.
Asta intr-un fel de:
  ”adica dupa ce ca sunt luat de prost, mai trebuie sa si fiu?!”

 Si totusi, pentru ca alesii sa aiba o legitimitate cat mai betonata, cineva a avut o idee geniala: buletinul alb!
Se vrea un fel de protocol ce s-ar traduce cam asa:
 –  Serenisime, daca te simti un cetatean responsabil vino la vot. Chiar daca nu vrei sa aplici stampila, macar fa act de prezenta, introducand buletinul in urna.
 

  La sfarsitul lui noiembrie va fi destul de frigulet! Parca deja vad niste samovare pe langa cabinele de vot!
Cine stie? Poate ca-ntr-un ”noblesse oblige” ..mai un pachet cu zahar, mai o galeata cu ceai fierbinte .. :))

Impartitorul de pliante !

 – Cred c-a venit timpul sa te implici si tu in comunicarea pragmaticelor idei stipulate in programul partidului, program care ne va aduce schimbarea mult asteptata, conform doctrinei promovate chiar de catre (…) Pentru inceput ia pliantele astea si imparte-le la oameni. Maine asta o sa faci. Vei imparti pliante.
 Cu aceste cuvinte si-a intampinat fiul, un inginer ce aspira de ceva timp la o functie mai cu raspundere in cadrul partidului la care se inscrisese cu ani in urma.
Inca mai era sub influenta entuziasmului ce-l cuprinsese in momentul in care cineva d-acolo din conducere l-a bagat in seama, dandu-i o sarcina – destul de importanta, in opinia sa.
Adica sa ”managerieze convingeri” prin intermediul afiselor, pliantelor, etc.

 In dimineata urmatoare – un sumar training, din care reiesea faptul ca pustiul trebuie sa se orienteze cu acele pliante, mai mult spre fizionomii intelectuale, atitudini bazate, oameni cu personalitate.
”Pentru ca astia sunt potentiali lideri de opinie – un cuvant d-al lor ne economiseste o gramada de printari !” incheie convins proaspatul ”administrator de doctrine” expediandu-si odrasla pe teren.

 Ora 06:00
Cu optzeci de pliante in rucsac, cu gandul ca va face parte din grupul celor care vor schimba lumea, adolescentul o ia la pas prin orasul ce-ncepe sa se trezeasca.
Peste tot – prin statii RATB, pe la cozile formate in dreptul patiseriilor – numai oameni incruntati !
Nu prea avea nici unul figura de ”lider de opinie” Astia probabil se scoala mai tarziu !
Ar fi vrut totusi sa ofere cuiva, ceva idei tiparite, dar instinctul ii spunea ca n-are rost sa-ncaseze vreun sut in fund !

 ora 10:00
Dupa o plimbare prelungita in care s-a chinuit sa-si gaseasca targetul, in rucsacul care parca devenea din ce in ce mai greu se aflau tot optzeci de pliante !

 ora 12:00
Sub soarele ce devine tot mai arzator, transpirat si insetat, sta ganditor langa un semafor.
In sfarsit incepe sa-si faca aparitia cativa ”lideri de opinie”
Ia la rand cateva masini fitoase oprite la semafor – masini in care insi absorbiti de propriile lor probleme nici macar nu catadicsesc sa deschida geamul. Ar strica echilibrul climatronic !
Doar un posesor de second-hand (fitos totusi !) a intredeschis putin geamul strigandu-i ca ”e satul de vrajeala asta cu pliantele, care popularizeaza masajele erotice !”

 Ora 14:00
E la acelasi semafor.
Dar parca nu mai are acelasi aplomb in a fi util ideologiei !
In rucsac are … ia ghiciti – tot optzeci de pliante !
Stergatorii de parbrize ii arunca priviri banuitoare – deh, o posibila concurenta in viitor !

Trafic aglomerat, multe masini !
Si brusc, de parca chiar atunci ar fi deschis ochii, incepe sa-si puna o serie de intrebari.
De pilda – unde naiba se duc toti cu masinile alea ?
Cu ce treburi se-nvart vehiculele astea prin oras ?
Observa ca acesti indivizi ce se-nvart fara rost pe sosele, sunt la fel de numerosi cu ”incruntatii” aia de dimineata !
Doar ca astia pareau ceva mai destinsi !
Subit isi descoperi si o gena de ”gandire la macro” probabil luata de la ta’su (deh, proaspat responsabilizat) cu care-si continua sirul rationamentelor :
De fapt in tara asta cine mai produce ?
Cine mai munceste cu adevarat ?
Ceva nu se leaga !
Prin alte tari sunt multi care au chiar cate doua job-uri.
Vazuse asta intr-un documentar ”Baraka” parca !
Privi ganditor traficul infernal !
Ceva e ilogic !
   
 Ora 16:00
Numarul de pliante din rucsac … ghiciti !
Fervoarea ideologica  e la nivelul … ghiciti !
Foame, sete, pofta d-un scaldat la strand … ati ghicit !

(urmeaza un pasaj optional – doar pentru cei cu o imaginatie foarte bogata !)

 Deodata vazu un taxi oprit la rosu !
Se lumina !
Gasise raspunsul !
Intradevar taximetristii sunt singurii care muncesc !
Curios il cerceta pe sofer !
Intr-o perspicacitate de care chiar si el era surprins, si-a dat seama imediat ca taximetristul asta … are un blog !
A realizat asta observand cum isi tine mainile pe volan !
Hm, iata un om cu doua ocupatii !
Cool !
Insa ceva din atitudinea driver-ului incepu sa-l intrige !
Privirea aceea ce scormonea inconjuratorul … cautand maini ridicate !
Ar mai fi continuat sa-l studieze, dar se facuse verde !

(terminarea pasajului optional – restul e standard !)

 Ora 18:00
Foame, sete, pofta de scaldat ?
 I s-a luat !
Numarul de pliante din rucsac ?
 Wrong answer ! Le-a inghesuit pe toate intr-un tomberon !
Moralul politic ?
 E hotarat sa-si faca un blog …

Speranta

AM AUZIT CA EXISTA O CARTE
 despre cum sa te lasi de fumat . Atat de bine este scrisa incat , daca la-nceputul lecturii iti vine sa-ti aprinzi tigara de la tigara ( incitant nu ? )  dupa ce-ai terminat-o constati ca pur si simplu… te-ai lasat ! Tot esafodajul psihologic ce motiveaza acest obicei , se prabuseste. Efectele negative sunt realmente constientizate. Nu-ti mai trebuie tigara. Nu mai esti dispus sa inghiti nici fumul altora, iar tot ce este incetosat te deprima.
 
      Prin ceata tranzitiei ce tocmai se destrama, Romania vazuta  din  occident, e inca o tara inapoiata, salbatica. O perceptie formata de anumite cercuri  media ce focuseaza de zor comportamentele deviante ce au ajuns sa ne reprezinte tipologic ca natie.
      Si totusi, orice strain care ajunge pe meleagurile noastre, isi schimba radical parerea !
    Probabil  curand, in contextul socio-economic ce se formeaza, un neamt, un francez sau italian va exclama la el acolo:
AM AUZIT CA EXISTA O TARA …http://www.newschannel.ro/stiri/32/11350/Scandal-in-Parlamentul-European-pe-tema.html       *
( Directiva Consiliului CE 2001/37/CEE – Amatorismul dauneaza grav societatii)