Copiii – niste vietati mici ce n-au astampar, care te scot din sarite cu intrebari „idioate” a caror raspunsuri simple si logice observi ca nu prea se potrivesc cu realitatea, drept care incepi sa-ti pui si tu intrebari !
Asta-i varianta filozofica !
Urmeaza alta …
… in care acesti „insuleti” in calitate de pasageri, uneori pun la grea incercare nervii taximetristului !
Se iau la comanda din fata unui hipermarket doua mamici cu doi „individuleti” in varsta de 4 si respectiv 5 ani .
O conversatie intre tinerele mame…
Intr-un anumit context, un cuvant cheie rostit aiurea declanseaza o jale intensa unuia dintre copii, care pesemne isi amintise de o promisiune neonorata :
– Papusaaa, veau papusaaa…
Si tot asa minute bune ! Da-i cu muzicuta !
Taximetristul conduce si zambeste, dar nu-i zambetul lui !
Masina trece peste un pod ce traverseaza raul Dambovita iar mamica dorind probabil sa-i distraga copilului atentia de la papusa, ii spune :
– Lasa papusa, ia uite ce apa mare !
Atat i-a trebuit celuilalt „insulet” care amintindu-si probabil ca-i e sete, incepe si el :
– Apaaa, veau apaaa…
Si tot asa !
Compendiu stereofonic !
– Papusaaa…
– Apaaa !
Soferul nici nu se mai oboseste sa se asigure, sa se mai uite prin oglinzile retrovizoare. Priveste numai inainte … acelasi zambet …
Inca sofeaza !
La un moment dat cel cu „papusaaa” probabil a obosit pentru ca s-a oprit brusc din plans.
Il examineaza cu interes pe ” left canal” care ii da inainte cu ”apaaa…” lui !
Prin puterea exemplului, in cele din urma reduce si celalalt la „level 0 ”
Soferul intoarce incet capul. Liniste ? Aiurea !
Partea sadica abia acum urmeaza !
„Papusarul” descopera in setea celuilalt o sursa de amuzament, asa ca incepe sa-i improspateze memoria :
– Apa, apa, apa …
Iar „left canal” reincepe :
– Apaaaaa …apaaaaa …
Urmeaza o mica pauza, apoi iara :
– Apa, apa, apa …
– Apaaaaa … apaaaaa …
*
– Si tot asa pana la sfarsitul cursei – incheie taximetristul razand cu pofta !
Poate cu prea mare pofta …
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
O clienta-mamica ii pune un sugar in brate soferului, si-l roaga sa aiba grija de el, pentru ca ea urca putin pana la etajul 7 ca sa mai ia niste bagaje. Nici o problema, se intoarce repede.
O. K.
Dupa o ora taximetristul inca se plimba in jurul masinii, incercand sa linisteasca prin leganat un copil ce nu-i intelegea bunele-i intentii !
*
Ciudat !
Cum de n-a trecut nevasta-sa pe acolo in acel moment ?
Ganditor de Hamangia 
nevasta ca nevasta, dar daca ala micu nu avea scutec?
ce ziceau clientii?
la asta nu m-am gandit !
Hm, se complica treaba ! 😀
Nasol moment! Ce idioata si-ar abandona copilul in bratele unui taximetrist?
ce sa zic – traim vremuri rapide in care de multe ori actiunea precede ratiunii ! 😀
ouch 😦
mda, asta e – se mai intampla ! 😀
Poate ar trebui sa faceti niste cursuri nu doar de sofat ci si de …psihologie, obligatorii pentru a cosilia tinerele mame care nu stiu sa-si linisteasca copiii.Si, desigur, ar mai fi multi alti clienti care ar necesita consiliere care , nu stiu de ce, sunt atrasi de taxiul tau, ai oare asa o reclama mai…aparte?
Sau „vezi” tu in clientii tai niste potentiali eroi de articole de blog?care-i secretul?Banuiesc ca, daca ar sti ca nemurirea se ascunde intr-un taxi anost, clientii ar sta la coada la cursele tale.Si a doua zi s-ar mandri cu statutul de vedeta…
Rad si nu ma pot opri !
Si dvs aveti un simt al umorului foarte dezvoltat ! 🙂
Multam de comment !