Observator

  Un caine lovit de masina se tareste cu ultimele-i puteri pe trotuar, langa alti doi maidanezi ce se imperecheaza cu frenezie!

Sfarsit si inceput de ciclu pe metru patrat!

*
Un boschetar zace  pe scarile unei maternitati. Alaturi e cheia fericirii lui pe jumatate golita!
Dinauntru cladirii se aude un tipat de nou-nascut.
Imi vine greu sa cred ca acest seaman, candva tipa si el la fel!
Il privesc cu atentie. E doar o imagine statica in care trecutul si viitorul nu exista.
.. omul asta e doar prezentul!

Anunțuri

24 de gânduri despre „Observator

  1. Si daca am continua disectia cruda a prezentului, ne-am speria de cat de multe poate cuprinde o secunda traita simultan pe toate meridianele. Cred ca din ratiuni de supravietuire, „uitam”voit ceea ce ne inspaimanta, ne copleseste prin povara sa de care ne simtim, fara sa fim, vinovati…Oricand destinul ne poate lovi si pe noi si atunci, cati ne vor darui gandurile si o secunda din prezentul lor?

  2. Episodul ciinele il las de o parte… El e oglinda retrovizoare prin care e privit episodul al doilea… insa cine poate sti ce teribil „adagio” si-a epuizat deja acordurile?… Ce a urmat dupa tipat?… Aparent nimic. Tocmai aici e misterul!

  3. Pingback: ŞI A TRECUT … « Madi şi Onu Blog

  4. Da, stii, ma gandeam si eu la asta…mai ales cand vad oameni cu tot felul de probleme din astea, existentiale. Atunci mi-e rusine de mine si mi se pare ca ma alint. Sigur e si vina lor ca au ajuns acolo, dar nici noi nu facem absolut nimic. Uite, tu vii cu chestii extrem de interesante din trafic, eu vin cu ce mai aud de la copii. I-am rugat sa defineasca cumva „spiritul Craciunului”. Am primit cu uimire discutiile lor: Craciunul, pentru foarte multi nu e decat batut covoarele mamei si carat bradul, in locul tatalui prea ocupat. Te apuca groaza. Si acesti copii vor avea si ei copii care vor tipa de fericire ca s-au nascut. Incerc sa fac ce pot, dar e asa de putin…asa de putin…

  5. Mă bucur că ai scris ceva nou, am așteptat.
    Concis, dar plin de substrat. Cum spune un ziarist, îți vine să nu-ți mai vină…Cred că e adevărat că noi alegem, totuși. Există alegeri și totul depinde de felul în care le facem.
    O seară frumoasă!

  6. Pingback: Maneaua “Anticomunismului” | Madi şi Onu Blog

  7. Adesea, credem că noi și problemele noastre însemnăm enorm..
    viața clocotește, prezentul , cum spuneți, are infinite chipuri.
    Și tot atâtea dureri.Și poate, de ce nu, și multe bucurii, pentru că există.

  8. Pingback: Christmas in Vienna « Mirela Pete. Blog

  9. Pingback: Alt joc cu poze – 20.02.12 « Florina Lupa Curaru

  10. Pingback: Vechi scăpărări (190212) | Amintiri din filumenie

  11. Pingback: Lătrături ocoşe (190212) « Ulise al II-lea cel Ocoş

  12. Pingback: Clipe încremenite (190212) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare

  13. Pingback: Viaţa-n imagini (190212)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s