” … azi e o zi minunata. O sa am succes in tot ceea ce voi intreprinde. Absolut nimic nu-mi va perturba buna dispozitie. Viata e frumoasa”
Cu aceste cuvinte ce de la un timp mi le tot repet in gand, am ajuns la banca sa-mi platesc chiria la o suma imprumutata cu ceva timp in urma.
Din start sunt surprins neplacut in momentul in care-mi dau seama ca trebuie sa stau la o coada de vreo juma de ora.
E o singura casiera !
Ei, asta e !
Imi reiau la repetat ”mantra” din gand :
”Azi e o zi minunata. O sa am succes in tot ceea ce voi intreprinde. Absolut nimic nu-mi va perturba buna dispozitie.”
Apare o blonda care cu un aer nevinovat se baga-n fata si intreaba casiera daca acolo se fac operatiuni si pentru firme.
- Da, sigur ca da, ii raspunde casiera in timp ce-i preia rapid actele
- Alooooo, dar si eu tot pentru firma sunt aici, se face auzita o cucoana din mijlocul cozii de fraie …. pardon, europeni !
- Nu stiu, mie mi s-a spus – ca pentru firma nu se sta la coada, isi continua tanara blonda ”prosteala pe fata” afisand cel mai nevinovat zambet !
Ma gandesc sa intervin si eu cumva, dar imi dau seama de inutilitatea gestului - faptul s-a consumat.
Ma cuplez din nou la mantra salvatoare :
”Azi e o zi minunata. O sa am succes in tot ceea ce voi intreprinde.”
Cucoana cu ”alooooo, si eu sunt aici tot pentru firma” ajunge in sfarsit la ghiseu.
Face o retragere consistenta.
Chiar foarte consistenta – cam un sfert de metru cub in bancnote de cate 5 lei !
- N-aveti bani de valoare mai mare ? Mi-e si frica sa ies cu calupul asta din banca – incearca ”motorasul capitalismului” sa sugereze o alternativa elvetiana !
- Imi pare rau, bancnotele cu valoare mare s-au predat. Decat banii astia mai sunt !
Resemnare !
Cu teancul de bani in brate – sub privirile lucitoar …pardon, incurajatoare ale celorlalti – patroana ”alooooo … ” paraseste sanctuarul (am zis bine sanctuar – acum e o liniste desavarsita, nimeni nu mai zice nici pas !)
Imi reiau mantra :
”Azi e o zi minunata.” (hm, ghilimelele astea nu erau si-nainte ?)
Ajung in sfarsit in fata.
Mai domolesc si eu din criza asta economica, cu 200 lei – in timp ce un coleg de-al casierei, permuta in alta incapere, vreo cateva pachete in bancnote de 5oo lei !
Gata, am finalizat depunerea ?
Pai atunci :
- Aloooooo … !
… hm, cred c-a facut atingere : http://www.mcgogoo.ro/esti-roman-esti-prost-te-tepuiesc-toti-pentru-ca-meriti.html
Caractere !
Exista caractere puternice care nu dau socoteala nimanui, ci doar ego-ului superdezvoltat !
Am impresia ca aici e vorba si de un mecanism nativ, reglat prin educatie in anumiti parametri.
Astfel ca aceste persoane, dobandesc o conduita prin care de obicei impun respect.
Insa pe baza aceluiasi mecanism nativ exista si altfel de caractere …
De curand am vazut un film.
Nu conteaza care pentru ca oricum e o porcarie !
Dar totusi l-am vazut pana la capat.
Asta pentru ca m-a intrigat un personaj – o servitoare care de fiecare data cand isi servea stapanii cu ceva de baut, avea grija ca mai-nainte sa scuipe in pahar !
M-a fascinat multumirea aceea interioara pe care si-o exterioriza doar siesi !
De regula la orice actiune se doreste un feedback !
Faci o fapta buna, sau o razbunare – dar vrei sa se stie ca tu ai facut-o !
Te raportezi totusi la ceva exterior !
Altfel nu mai are haz !
Ei bine, scuipatoarea din film nu se raporta decat la ea insasi !
Deci un caracter puternic – poate putin dereglat comportamental !
Probabil la fel ca cel ce mi-a trimis de curand un comment cu injurii – un anonim caruia i-am sters instant mesajul !
Ciudati de felul asta sunt peste tot – oscileaza in jurul normalitatii.
Chiar daca uneori ies din cadrul de intelegere al multora, eu unul ii socotesc totusi niste caractere puternice care au facut gresala sa parieze pe cai necastigatori – resemnandu-si raportarea personalitatii fie si la un facil anonimat din care-si scuipa vitriolul !
Pacea fie cu tine, anonimule !
- oare de ce?
on octombrie 9, 2009 at 9:33 pm Comentarii (11)Tags: actiune, anonimat, caracter, comment, conduita, educatie, film, haz, intelegere, nativ, normalitate, persoane, personaj, respect