Prestatorul !

 

Un ins, destul de dubios incearca portiera pe care am uitat-o blocata.Cu acea atitudine de stapan – care-mi este destul de familiara, cauta sa ma impresioneze cu un ton ridicat :
- Deschide ba, ce faci ?
 Din directia lui, prin geamul intredeschis al portierei mi-ajunge la nari un miros acru-intepator.
Pret de o secunda ii fac o scurta evaluare : un smecher de doi lei care cauta sa se impuna. Probabil are ceva mai multi bani din ultima lui ”combinatie” lucru care-l face sa se simta bazat. Si va cauta sa-mi demonstreze ca el e seful !

De fapt in felul lui el are dreptate, dar pe mine ma cuprinde  o stare de greata :
 ” Nu te iau pentru ca esti arogant,  mirosi ca un sconcs, si-ti simt starea de nervozitate, iar eu nu vreau sa fiu paratraznetul damfurilor tale fitoase.

Nu te iau pentru ca efectiv, m-am saturat organic de indivizi ca tine !

 Nu te iau pentru ca daca as face gresala asta, in urmatoarele minute m-ai determina sa urasc tot ceea ce-am facut pana acum, si tot ceea ce voi face de-acum incolo !
Pentru ca nici o lege din lume nu ma poate forta sa inghit ceea ce-mi provoaca voma “  – ii raspund in gand !

Iar cu voce tare :
- Sigur frate, urca ! Unde vrei sa te duc ?